Dezincriminare şi decontravenţionalizare. Aspecte de drept material şi procesual. Incidenţa în afaceri

Abstract

A problem with direct incidence in the business world is the situation where the legislator “turns” a crime into a contravention. In this situation, can we talk about the classical effects of a decriminalization or the person who committed the act will respond to the easier form of illicit which emerged meanwhile, respectively for the contravention? And, in affirmative case, under what procedural conditions?

On the other hand, when a law lessening the penalty related to the contraventional aspect of a deed, that is, removes it from the scope of the contravention illicit, the question arises about the procedure to be followed in order for this law to produce its uncontrollable effects, namely that the main and complementary non‑executed sanctions at the date of entry into force of the law to no longer be executed.

These issues must be analyzed in the light of the constant case‑law of the European Court of Human Rights, which considers that an important part of the facts provided for by the law of a state are, in fact, criminal offenses in terms of the consequences generated, which implies the concrete granting of specific guarantees in this matter.

Keywords: contravention; decriminalization; procedure

Rezumat

O problemă cu incidenţă directă în lumea afacerilor o reprezintă situaţia în care legiuitorul „transformă” o infracţiune într‑o contravenţie. În această situaţie, putem vorbi de efectele clasice ale unei dezincriminări sau persoana care a săvârşit fapta va răspunde pentru forma de ilicit mai uşoară intervenită între timp, respectiv pentru contravenţie? Şi, în caz afirmativ, în ce condiţii procedurale?

Pe de altă parte, în situaţia în care intervine o lege care decontravenţionalizează o faptă, respectiv o scoate din sfera ilicitului contravenţional, se ridică problema procedurii ce trebuie urmată pentru ca această lege să‑şi producă efectele neconstatate de nimeni, respectiv ca sancţiunile principale şi complementare neexecutate la data intrării în vigoare a legii de decontravenţionalizare să nu se mai execute.

Aceste probleme trebuie privite prin prisma jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care apreciază că o parte importantă a faptelor prevăzute de legislaţia unui stat sunt, în realitate, fapte de natură penală prin prisma consecinţelor pe care le generează, ceea ce implică asigurarea în concret a garanţiilor specifice acestei materii.

Cuvinte‑cheie: contravenţie; dezincriminare; procedură