Consideraţii asupra schemelor piramidale din spaţiul criptoactivelor şi combaterea acestora

Victor Buju
Partner, Buju, Stanciu & Asociaţii

Sorin Niculescu
Associate, Buju, Stanciu & Asociaţii

Roxana Pistolea
Of Counsel, Buju, Stanciu & Asociaţii

Abstract
This article examines how cryptocurrencies, despite their economic potential, also present a
dangerous opportunity for criminals. The lack of regulation and expertise in this field
has allowed them to establish a parallel financial system and develop new methods of
committing crimes.
It is demonstrated how one of the primary factors contributing to the rise in cryptocurrencyrelated
criminality is anonymity and the lack of technical understanding among law
enforcement authorities. This has facilitated money laundering, tax evasion, financing of
terrorism, drug trafficking, and human trafficking, as such activities could be conducted
without state surveillance and without involving the traditional banking system.
The article highlights a concerning increase in cryptocurrency-related frauds in Romania,
including investment projects that vanish after collecting funds from investors and
pyramid schemes that deceive victims.
Regarding the legal classification of these crimes, the article analyses the legal aspects related
to cyber fraud and deception. It discusses the legal status of cryptocurrencies as
currency or money and the effectiveness of precautionary measures, such as freezing
assets, which can pose challenges in managing cryptocurrency-related fraud cases.
In conclusion, the article underscores the importance of international cooperation in
combating cryptocurrency-related criminality and the necessity of developing a robust
legal and technical framework for handling these cases.
Keywords: cryptocurrencies; deception; cyber fraud; pyramid schemes; precautionary
measures; blockchain; asset seizure

Rezumat
Prin acest articol analizăm cum criptomonedele, în ciuda potenţialului lor economic,
prezintă şi o oportunitate periculoasă pentru infractori. Lipsa de reglementare şi de
cunoştinţe în acest domeniu le-a permis acestora să creeze un circuit paralel al fondurilor
şi să dezvolte noi metode de comitere de infracţiuni.
Se arată cum unul dintre principalii factori care au contribuit la creşterea infracţionalităţii
legate de criptomonede este anonimitatea şi lipsa de înţelegere tehnică a organelor de
urmărire penală. Aceasta a facilitat spălarea de bani, evaziunea fiscală, finanţarea
terorismului şi a traficului de droguri şi persoane, întrucât astfel de activităţi au putut
fi desfăşurate fără supravegherea statului şi fără implicaţiile sistemului bancar.
Articolul evidenţiază o creştere alarmantă a fraudelor legate de criptomonede în România,
inclusiv proiecte de investiţii care dispar odată cu colectarea fondurilor investitorilor şi
scheme piramidale în care victimele sunt înşelate.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică a acestor infracţiuni, articolul analizează aspectele
legate de falsul informatic şi înşelăciune. Se discută despre statutul legal de monedă sau
de bani a criptomonedelor şi despre eficacitatea măsurilor asigurătorii, precum
poprirea, care pot ridica dificultăţi în gestionarea cazurilor de înşelăciune în domeniul
criptomonedelor.
În final, articolul subliniază importanţa cooperării internaţionale în combaterea infracţionalităţii
legate de criptomonede şi necesitatea dezvoltării unui cadru legal şi tehnic
robust pentru gestionarea acestor cazuri.
Cuvinte-cheie: criptomonede; înşelăciune; fraudă informatică; scheme piramidale;
măsuri asigurătorii; blockchain; sechestru