Inteligenţa artificială şi sistemul de justiţie penală – Instrumentele de evaluare a riscului penal
Lector univ. dr., av. Laura Stănilă
Universitatea de Vest din Timişoara
Facultatea de Drept
laura.stanila@e-uvt.ro.
Abstract
The widespread use of artificial intelligence (AI) in all areas of social life in general, and of criminal justice in particular, could generate negative social and legal effects and may lead to significant violations of fundamental rights and freedoms guaranteed in a democratic society. The criminal justice system is by far the most affected. US is increasingly using AI to facilitate the criminal trial at all its stages, both in the judgment phase, and in the post‑conviction phase. Studies have shown that despite the careful planning and use of AI Risk Assessment Tools, there is nevertheless a risk of generating discriminatory and biased results, leading to violation of procedural rights and of the equality in criminal treatment, based on the perpetuation by the “machine learning” algorithmic systems of the usual discriminatory models borrowed from the society.
Keywords: artificial intelligence (AI); criminal risk; recidivism; criminal justice; individualization of punishment, fair trial.
Rezumat
Utilizarea extinsă a inteligenţei artificiale (IA) în toate domeniile vieţii sociale, în general, şi în domeniul justiţiei penale, în special, ar putea genera efecte sociale şi juridice negative, conducând la încălcări semnificative ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale recunoscute într‑o societate democratică. Sistemul de justiţie penală este, de departe, cel mai afectat. SUA foloseşte din ce în ce mai mult IA pentru a facilita procesul penal, în toate stadiile acestuia, atât în faza de judecată, cât şi în faza post‑condamnatorie. Studiile au demonstrat că, în ciuda unei programări şi utilizări atente a instrumentelor de evaluare a riscului penal care utilizează IA, există totuşi un risc de generare a unor rezultate discriminatorii de tip „Bias”, care duc la încălcarea drepturilor procesuale şi a egalităţii de tratament penal, fundamentat pe perpetuarea de către sistemele algoritmice de tip „machine learning” a unor modele discriminatorii uzuale, preluate din societate.
Cuvinte‑cheie: inteligenţa artificială (IA); risc penal; recidivă; justiţie penală; individualizarea pedepsei; proces echitabil