Infracţiunea de spălare a banilor în legislaţia românească şi în cea a Republicii Moldova

Prof. univ. dr., av. Dan Lupaşcu∗

Av. drd. Mihai Mareş∗∗

Abstract

The criminal offence of money laundering is similarly regulated in Romania and Republic of Moldova. The legislation of the two countries has undergone significant changes over time, many of them in the attempt to line up with the international and european standards on the prevention and fight against money laundering. Unlike the Republic of Moldova, Romania has not yet transposed the 4th AntiMoney Laundering Directive of the European Union, although the 5th AntiMoney Laundering Directive has already been adopted and has already entered into force, this being the reason why, on July 19, 2018, the European Commission referred Romania to the Court of Justice of the European Union for the commencement of the infringement procedure.

In this article we shall present in a concise manner the international and european instruments on money laundering with an exact referrence to the acts that, under these instruments, should be incriminated as money laundering in the national legal order of the states that have ratified or implemented these regulations into their legislation.  Also, we shall try to point out hereby the most important similarities and differences of regulation with respect to the criminal offence of money laundering as regulated in Romania and in the Republic of Moldova. The attention shall be highly given to the mental element of the money laundering criminal offence as regulated in the Republic of Moldova as this country has implemented in a particular way the international and european regulations related to the form of guilt of the money laundering criminal offence.

Keywords: money laundering; legal framework; incrimination; active subject; mental element; guilt

Rezumat

Infracţiunea de spălare a banilor beneficiază de o reglementare similară în România şi în Republica Moldova. Legislaţiile celor două state au suferit modificări semnificative dea lungul timpului, multe dintre acestea fiind efectuate în încercarea de aliniere la standardele internaţionale şi europene în materia prevenirii şi combaterii fenomenului de spălare a banilor. Spre deosebire de Republica Moldova, România nu a transpus nici până în prezent Directiva a IVa a Uniunii Europene în materia spălării banilor, deşi deja a fost adoptată şi a intrat în vigoare Directiva a Va, motiv pentru care, în data de 19 iulie 2018, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în vederea declanşării procedurii de infringement împotriva statului român.

În prezentul articol vom face o succintă prezentare a instrumentelor internaţionale şi europene adoptate în materia spălării banilor, cu referire punctuală la faptele care, din perspectiva acestor instrumente, trebuie să fie incriminate ca spălare de bani în ordinea juridică a statelor care au ratificat ori au transpus aceste instrumente în legislaţia lor. De asemenea, în cadrul prezentului articol vom încerca să evidenţiem cele mai importante similarităţi şi diferenţe de reglementare în ceea ce priveşte infracţiunea de spălare a banilor din România şi din Republica Moldova. O atenţie sporită va fi acordată elementului subiectiv al infracţiunii de spălare a banilor din Republica Moldova, care a înţeles să transpună de o manieră aparte reglementările internaţionale şi europene referitoare la forma de vinovăţie a acestei infracţiuni.

Cuvintecheie: spălarea banilor; cadru legislativ; incriminare; subiect activ; element subiectiv; vinovăţie